Share

Tăierea și ciupirea florii cosmos

Daria · 20.07.2025.

Tehnicile de tăiere și ciupire joacă un rol esențial în maximizarea potențialului decorativ al florii cosmos, transformând plantele din exemplare simple, cu câteva flori, în tufe bogate, bine ramificate și acoperite de o abundență de flori. Deși aceste intervenții pot părea contraintuitive la început, în special pentru grădinarii începători, ele sunt practici horticole simple, dar extrem de eficiente, care încurajează o creștere mai compactă și o producție continuă de flori pe tot parcursul sezonului. De la ciupirea vârfurilor de creștere la plantele tinere și până la îndepărtarea regulată a florilor ofilite, fiecare tăietură are un scop precis. Înțelegerea și aplicarea corectă a acestor tehnici te vor ajuta să obții cele mai spectaculoase rezultate de la plantele tale de cosmos.

Tăierea la cosmos nu este o operațiune complexă, precum tăierea trandafirilor sau a pomilor fructiferi, ci mai degrabă un set de ajustări pe parcursul sezonului de vegetație. Principalele două tipuri de tăieri practicate la această plantă sunt ciupirea (pinching) și îndepărtarea florilor ofilite (deadheading). Ciupirea se realizează la începutul dezvoltării plantei pentru a stimula ramificarea, în timp ce deadheading-ul se practică pe tot parcursul perioadei de înflorire pentru a o prelungi. Ambele tehnici redirecționează energia plantei de la creșterea verticală sau producția de semințe către dezvoltarea de noi lăstari laterali și boboci florali.

Pe lângă aceste două tehnici principale, tăierea poate avea și alte scopuri. De exemplu, recoltarea florilor pentru buchete este, în esență, o formă de tăiere care, dacă este făcută corect, poate stimula de asemenea înflorirea. O tăiere mai drastică, de întinerire, poate fi aplicată la mijlocul verii pentru a revigora plantele care au devenit prea înalte și dezordonate. În final, tăierea de curățare de la sfârșitul sezonului pregătește grădina pentru iarnă.

Fiecare dintre aceste intervenții contribuie la sănătatea, aspectul și productivitatea plantei. Prin gestionarea activă a creșterii sale prin tăieri, poți controla forma și dimensiunea tufei și poți influența direct cantitatea și durata spectacolului floral. Este o metodă simplă de a colabora cu natura plantei pentru a obține rezultate vizuale impresionante.

Ciupirea pentru o creștere mai bogată

Ciupirea, cunoscută în horticultură și sub termenul englezesc „pinching”, este o tehnică aplicată plantelor tinere pentru a încuraja o creștere mai densă și mai ramificată. Această operațiune constă în îndepărtarea vârfului de creștere principal al tulpinii. Acest lucru stimulează dezvoltarea mugurilor laterali, dormanți, aflați la axila frunzelor de sub punctul de tăiere. În loc să crească înaltă și subțire, cu o singură tulpină principală, planta va dezvolta mai multe tulpini secundare, rezultând o tufă mai plină, mai robustă și, cel mai important, cu mai multe ramuri care vor produce flori.

Momentul ideal pentru a ciupi plantele de cosmos este atunci când acestea au atins o înălțime de aproximativ 20-30 cm. La această dimensiune, planta este suficient de viguroasă pentru a suporta tăierea și a răspunde rapid prin lăstărire. Folosind degetele (de unde și numele de „ciupire”) sau o foarfecă curată, îndepărtează pur și simplu partea superioară a tulpinii principale, tăind deasupra unui set de frunze. De obicei, se îndepărtează aproximativ 5-7 cm din vârful plantei.

Deși această tehnică poate întârzia apariția primelor flori cu o săptămână sau două, beneficiile pe termen lung depășesc cu mult acest mic dezavantaj. O plantă ciupită va produce un număr mult mai mare de flori pe parcursul întregului sezon, comparativ cu o plantă care a fost lăsată să crească natural. De asemenea, tufele mai dense și mai compacte sunt adesea mai stabile și mai puțin predispuse la a fi culcate la pământ de vânt și ploaie.

Ciupirea este în special recomandată pentru soiurile mai înalte de cosmos, care pot deveni dezordonate și rare dacă nu sunt gestionate. Pentru soiurile pitice și natural compacte, această operațiune nu este întotdeauna necesară, deși poate contribui și în cazul lor la un aspect mai îngrijit și mai plin. Este o intervenție rapidă și simplă care are un impact vizual major asupra aspectului final al plantei.

Îndepărtarea florilor ofilite (deadheading)

Îndepărtarea regulată a florilor ofilite, sau deadheading-ul, este cea mai importantă activitate de întreținere pe parcursul sezonului de înflorire pentru a asigura un spectacol continuu. Scopul principal al oricărei plante anuale este să producă semințe pentru a-și asigura supraviețuirea. Odată ce o floare este polenizată și începe să formeze semințe, planta își va direcționa o mare parte din energie către acest proces, încetinind sau chiar oprind producția de noi boboci florali. Prin îndepărtarea florilor trecute înainte ca ele să apuce să producă semințe, păcălești planta, determinând-o să încerce din nou, adică să producă mai multe flori.

Procesul este foarte simplu. Inspectează plantele la fiecare câteva zile și, când observi o floare care și-a pierdut petalele sau a început să se decoloreze și să se usuce, taie tija care o susține. Pentru un aspect cât mai îngrijit și pentru a stimula la maximum ramificarea, taie tija până la cel mai apropiat set de frunze sau până la o ramură laterală. Acest lucru încurajează creșterea de noi lăstari floriferi din acel punct, în loc să lase o tijă goală și inestetică.

Efectuarea regulată a acestei operațiuni, ideal o dată sau de două ori pe săptămână, va prelungi semnificativ perioada de înflorire a cosmosului, adesea de la începutul verii și până la primul îngheț de toamnă. Pe lângă beneficiul evident al unui număr mai mare de flori, deadheading-ul contribuie și la menținerea unui aspect proaspăt și curat al grădinii, eliminând elementele uscate și ofilite. De asemenea, previne auto-însămânțarea excesivă, care, deși poate fi de dorit în unele cazuri, poate duce la aglomerarea plantelor în anii următori.

Spre sfârșitul sezonului, poți alege să oprești deadheading-ul pentru câteva dintre cele mai viguroase plante dacă dorești să colectezi semințe pentru primăvara următoare. Lasă câteva flori să se maturizeze complet pe plantă, iar odată ce capetele florale sunt uscate, poți recolta semințele pentru a te bucura de cosmos și în anul ce vine.

Tăierea pentru buchete

Floarea cosmos este o alegere excelentă pentru aranjamentele florale de vară, datorită tulpinilor sale lungi și florilor delicate, aerisite. Recoltarea florilor pentru a le aduce în casă este nu doar o modalitate de a te bucura de frumusețea lor de aproape, ci acționează și ca o formă de tăiere benefică pentru plantă. La fel ca în cazul deadheading-ului, tăierea florilor pentru buchete stimulează planta să producă și mai mulți lăstari și flori pentru a compensa pierderea.

Cel mai bun moment pentru a tăia florile de cosmos este dimineața devreme, după ce roua s-a uscat, dar înainte ca soarele să devină puternic. În acest moment, tulpinile sunt complet hidratate, ceea ce va ajuta florile să reziste mai mult în vază. Alege flori care sunt pe punctul de a se deschide complet sau care tocmai s-au deschis. Evită florile care sunt complet mature, deoarece durata lor de viață în vază va fi mai scurtă.

Folosește o foarfecă ascuțită și curată pentru a tăia tulpinile. Încearcă să tai tulpini cât mai lungi posibil, tăind deasupra unui nod sau a unui set de frunze. Acest lucru va încuraja planta să se ramifice din acel punct, similar cu efectul ciupirii. Imediat după tăiere, pune tulpinile într-o găleată cu apă curată pentru a preveni deshidratarea. Odată ajuns în casă, îndepărtează frunzele de pe porțiunea inferioară a tulpinii, care ar urma să stea sub apă în vază, pentru a preveni dezvoltarea bacteriilor. Taie din nou capetele tulpinilor în unghi, sub apă, înainte de a le aranja în vaza finală.

Recoltarea regulată de flori pentru buchete, o dată sau de două ori pe săptămână, va menține plantele productive și va contribui la un aspect mai aerisit și mai puțin aglomerat al tufelor. Astfel, te poți bucura de frumusețea florilor de cosmos atât în grădină, cât și în interior, stimulând în același timp sănătatea și înflorirea continuă a plantelor.

Tăierea de întinerire la mijlocul sezonului

Uneori, în special în cazul soiurilor înalte și în condiții de creștere foarte favorabile, plantele de cosmos pot deveni prea înalte, dezordonate și cu tulpini lungi și golașe la bază până la mijlocul verii. Înflorirea se poate concentra doar în partea superioară a plantei, lăsând partea inferioară neatractivă. Într-o astfel de situație, o tăiere mai drastică, de întinerire, poate fi o soluție excelentă pentru a revigora plantele și a stimula o nouă rundă de creștere compactă și de înflorire.

Această tehnică, adesea numită „Chelsea chop” în lumea anglo-saxonă a grădinăritului, deși aplicată mai devreme la perene, poate fi adaptată pentru cosmos la mijlocul verii, în special în iulie. Aceasta implică tăierea plantelor la aproximativ o treime sau chiar jumătate din înălțimea lor. Deși poate părea o măsură extremă, plantele de cosmos răspund de obicei foarte bine, lăstărind viguros de la nodurile inferioare și formând o tufă mai joasă, mai densă și plină de flori în câteva săptămâni.

Această tăiere de întinerire este utilă în special pentru plantele care au fost afectate de o furtună și au tulpinile rupte sau aplecate, sau pentru cele care pur și simplu au devenit prea mari pentru spațiul alocat. După tăiere, este o idee bună să uzi bine plantele și, dacă solul este foarte sărac, poți aplica o doză foarte diluată de îngrășământ lichid pentru înflorire pentru a susține noul val de creștere.

Rezultatul va fi o plantă reîmprospătată, cu un aspect mult mai îngrijit, care va produce o abundență de flori la sfârșitul verii și pe parcursul toamnei. Această tehnică nu este necesară în fiecare an sau pentru toate plantele, ci este mai degrabă o soluție corectivă pentru situații specifice. Este o dovadă a rezistenței remarcabile a florii cosmos și a capacității sale de a se regenera după tăieri.

S-ar putea să-ți placă și