Orhideele Phalaenopsis, mai cunoscute sub numele de orhidee fluture, se numără printre cele mai populare și răspândite plante de apartament pentru pasionații de flori, datorită înfloririlor lor spectaculoase și de lungă durată și îngrijirii relativ simple. Cu toate acestea, pentru ca aceste frumuseți tropicale să performeze la cel mai înalt nivel an de an, stăpânirea tehnicii corecte de plantare și a cunoștințelor de propagare este esențială. Mulți fac greșeala de a le planta în pământ de flori universal, ceea ce duce aproape sigur la moartea plantei, deoarece stilul lor de viață epifit, sau care trăiește pe copaci, înseamnă că rădăcinile lor necesită o circulație constantă a aerului. Transplantarea corectă nu este doar o sarcină tehnică, ci o reînnoire a spațiului de viață al plantei, pe care aceasta o răsplătește cu grijă și care este esențială pentru menținerea sănătății sale pe termen lung.
Unul dintre cele mai critice aspecte ale îngrijirii orhideelor fluture este selectarea mediului de cultură potrivit, care trebuie să fie radical diferit de pământul folosit pentru plantele de apartament tradiționale. Materialul de bază cel mai frecvent utilizat și dovedit este scoarța de pin, disponibilă în diverse fracțiuni, care oferă o aerare excelentă pentru rădăcini, fiind în același timp capabilă să rețină umiditatea necesară. Această bază este adesea îmbogățită cu alte componente, cum ar fi mușchiul sphagnum pentru a îmbunătăți retenția de umiditate, perlitul pentru o aerare și mai bună, sau bucăți de cărbune pentru a ajuta la filtrarea impurităților și pentru a preveni acidifierea excesivă a mediului. Pentru cultivatorii începători de orhidee, amestecurile de pământ pentru orhidee pre-amestecate, disponibile în comerț, sunt, de asemenea, o alegere excelentă.
Pe lângă mediul de cultură, tipul și dimensiunea ghiveciului joacă, de asemenea, un rol crucial în cultivarea cu succes. Pentru orhideele Phalaenopsis, ghivecele transparente din plastic sunt cele mai ideale, deoarece permit monitorizarea continuă a stării sistemului radicular și a conținutului de umiditate al mediului, evitând astfel pericolul de udare excesivă. Este vital ca ghiveciul să aibă orificii ample de drenaj la bază; de fapt, ghivecele speciale pentru orhidee cu fante laterale garantează un schimb de aer și mai eficient pentru rădăcini. Atunci când alegeți dimensiunea ghiveciului, regula de aur este că este mai bine să fie puțin înghesuit decât prea spațios, deoarece orhideelor fluture le place ca rădăcinile lor să se împletească dens în spațiul disponibil.
O dimensiune greșit aleasă a ghiveciului este una dintre cele mai frecvente greșeli care pot duce la suferința sau chiar moartea plantei. Într-un ghiveci prea mare, mediul de cultură rămâne umed prea mult timp, ceea ce face ca rădăcinile să devină anoxice și ulterior să putrezească, acesta fiind inamicul numărul unu al orhideelor fluture. Ca o regulă generală, la transplantare, alegeți întotdeauna un ghiveci cu un diametru cu doar unu sau doi centimetri mai mare decât cel în care se afla planta anterior. Această dimensiune ar trebui să ofere suficient spațiu pentru creșterea sistemului radicular în următorii unu-doi ani, fără ca mediul să se usuce prea lent. Un sistem radicular sănătos, ușor aglomerat, este mult mai bun în a stimula planta să înflorească.
Procesul de transplantare pas cu pas
Momentul transplantării este crucial pentru a minimiza stresul plantei și pentru a asigura o recuperare rapidă. Cel mai potrivit moment pentru aceasta este perioada de după înflorire, când planta intră într-o fază de creștere vegetativă activă, indicată de apariția de noi frunze sau rădăcini. Transplantarea este necesară atunci când mediul de cultură s-a descompus vizibil, devenind prăfos și compactat, când rădăcinile au depășit complet ghiveciul, sau în general la fiecare un an și jumătate-doi. Nu transplantați niciodată planta în timpul înfloririi active, deoarece acest lucru poate duce la ofilirea prematură a florilor și la căderea bobocilor.
Înainte de a începe transplantarea, pregătirea atentă este esențială pentru a avea la îndemână toate uneltele necesare. Pregătiți un ghiveci nou de dimensiunea corespunzătoare, mediu de cultură proaspăt, o foarfecă de tăiat sau un cuțit ascuțit și sterilizat și o suprafață de lucru curată. Este o idee bună să înmuiați mediul pe bază de scoarță de pin în apă peste noapte pentru a-i permite să absoarbă umiditatea, ceea ce ajută la hidratarea plantei în perioada inițială. De asemenea, este recomandabil să udați bine orhideea cu o zi înainte de transplantare, deoarece rădăcinile umede sunt mai flexibile, mai puțin casante și mai ușor de îndepărtat din ghiveciul vechi.
Îndepărtarea plantei din ghiveciul vechi necesită mișcări delicate; strângeți cu grijă părțile laterale ale ghiveciului, apoi trageți ușor planta afară împreună cu balotul de rădăcini. Cea mai importantă sarcină este apoi îndepărtarea completă a întregului mediu de cultură vechi dintre rădăcini, ceea ce se poate face manual sau sub jet de apă călduță. Inspectați cu atenție sistemul radicular curățat: rădăcinile sănătoase sunt ferme, cărnoase și de culoare alb-cenușie sau verzuie, în timp ce părțile moarte sunt maro, moi, puhave sau ca de hârtie și goale. O curățare temeinică este esențială pentru a preveni problemele viitoare.
După inspecție, folosiți unealta de tăiat sterilizată pentru a îndepărta decisiv toate părțile de rădăcini moarte, bolnave sau deteriorate, tăind până la țesutul sănătos. Așezați un strat subțire de mediu de cultură la baza ghiveciului nou, apoi poziționați planta în centru și aranjați cu grijă rădăcinile în ghiveci. Începeți să umpleți ghiveciul cu mediul proaspăt, lovind ocazional și ușor partea laterală a ghiveciului pentru a ajuta bucățile de scoarță să se așeze printre rădăcini, dar nu compactați niciodată cu forța. Asigurați-vă că baza plantei, de unde ies frunzele, nu este îngropată sub suprafața mediului, deoarece acest lucru poate duce la putrezire.
Metode de propagare vegetativă pentru Orhideea Fluture
Pentru grădinarul de acasă, propagarea orhideelor fluture este cea mai fezabilă prin mijloace vegetative, deoarece propagarea din semințe este un proces extrem de complex care necesită condiții de laborator sterile. Esența propagării vegetative este de a crește un nou individ independent dintr-o parte a plantei, cum ar fi un pui, care va fi genetic identic cu planta mamă. Pentru Phalaenopsis, cele mai comune două metode sunt separarea puilor, sau keiki, care cresc pe tija florală, și mai rar, divizarea tulpinii principale a plantelor mai vechi, cu tulpini lungi. Această metodă garantează conservarea varietății și a culorii florii.
Cea mai comună și sigură formă de propagare este creșterea unui „keiki”, care înseamnă „bebeluș” în hawaiană. Aceste orhidee miniaturale se dezvoltă dintr-unul dintre mugurii latenți, sau noduri, de pe o tijă florală ofilită, uneori spontan, în timp ce alteori apariția lor poate fi stimulată cu paste speciale care conțin hormoni (citokinine). Trebuie așteptat cu răbdare ca keiki-ul să se dezvolte suficient înainte de a-l separa: trebuie să aibă cel puțin două-trei rădăcini sănătoase, fiecare de 3-5 centimetri lungime, și minimum două frunze dezvoltate. Separarea prematură poate duce la moartea puiului tânăr, deoarece nu este încă capabil de absorbție independentă a nutrienților.
Când keiki-ul a atins nivelul de dezvoltare corespunzător, folosiți un bisturiu steril sau un cuțit ascuțit pentru a-l separa cu grijă de tija florală, de preferință cu o bucată mică de tijă de un centimetru atașată pentru a ajuta la ancorare. Plantați mica plantă într-un ghiveci mic și transparent umplut cu un mediu pentru orhidee cu granulație fină, care reține mai bine umiditatea. Este esențial să se asigure o umiditate ridicată pentru keiki-ul proaspăt plantat, așa că este recomandabil să-l plasați într-o mini-seră sau să-l acoperiți lejer cu o pungă de plastic transparentă, asigurând în același timp o ventilație regulată pentru a preveni mucegaiul.
Un alt fenomen, mai puțin frecvent, este apariția unui keiki bazal, care se dezvoltă direct la baza plantei mamă. Acești pui sunt, în general, cel mai bine lăsați pe planta mamă pentru o perioadă mai lungă, deoarece se dezvoltă mult mai rapid și mai viguros datorită sistemului radicular comun. Pentru orhideele fluture mai vechi, cu tulpini lungi și goale, se poate încerca, de asemenea, divizarea tulpinii: partea superioară a plantei, cu mai multe frunze și câteva rădăcini aeriene, este tăiată și plantată, în timp ce secțiunea inferioară cu sistemul său radicular va produce, sperăm, noi lăstari. Cu toate acestea, aceasta este o procedură mai riscantă, care necesită o tehnică avansată.
Îngrijirea ulterioară pentru orhideele proaspăt plantate și propagate
Câteva săptămâni după transplantare sau propagare sunt o perioadă critică în viața plantei, deoarece intervenția provoacă stres și are nevoie de timp pentru a se recupera. Obiectivul principal în această perioadă este de a încuraja creșterea de noi rădăcini și de a minimiza șocul, așa că planta ar trebui plasată într-un loc calm și protejat. Evitați lumina directă a soarelui, curenții de aer și fluctuațiile bruște de temperatură; un mediu constant cald, luminos, dar nu însorit, și umed este cel mai ideal pentru ea. Răbdarea este cea mai importantă virtute a noastră în această fază.
Obiceiurile noastre de udare și fertilizare trebuie, de asemenea, ajustate. Nu udați o orhidee proaspăt transplantată imediat, mai ales dacă au trebuit îndepărtate multe rădăcini, ci așteptați aproximativ o săptămână. Acest lucru permite suficient timp pentru ca rănile tăiate să se usuce și să se vindece, prevenind infecțiile fungice și bacteriene și putrezirea rădăcinilor. Prima udare ar trebui să fie temeinică, folosind metoda de imersie. Fertilizarea ar trebui suspendată complet pentru cel puțin o lună, sau chiar mai mult, deoarece sărurile din îngrășământ pot arde inițialele sensibile și noi ale rădăcinilor.
Menținerea unei umidități ridicate este crucială pentru a ajuta la recuperare, în special pentru keiki-urile mici, separate, care se pot usca ușor. Umiditatea poate fi crescută prin gruparea plantelor, folosind o tavă umplută cu apă și pietriș plasată sub ghiveci, sau folosind un umidificator de cameră. În plus, trebuie să asigurăm stabilitatea plantei proaspăt plantate; fixați-o cu un arac sau o clemă astfel încât să nu se poată mișca în ghiveci, deoarece clătinarea poate rupe vârfurile fragede și noi ale rădăcinilor care încearcă să se ancoreze în noul mediu.
Fructul îngrijirii ulterioare de succes stă în răbdare; nu vă așteptați la o creștere imediată și spectaculoasă. Monitorizați planta, iar apariția unei noi creșteri de frunze sau rădăcini va semnala că intervenția a fost un succes și că planta a început să se restabilească. Odată ce orhideea începe să crească din nou activ, putem reveni treptat la rutina normală de îngrijire, inclusiv udarea regulată și fertilizarea echilibrată. O orhidee fluture transplantată profesional va răsplăti îngrijirea cu o vigoare reînnoită și înfloriri abundente în anii următori.
